Viorel Soltan, personal blog

15 activităţi pentru primele 100 de zile de guvernare în domeniul sănătăţii

Monitorizarea a început! Au mai rămas 84 de zile până incepem şi să criticăm noua guvernare în domeniul sănătăţii, sigur, în caz de existenţă a motivelor pentru această critică. Aici mă refer la critica obiectivă dar şi constructivă în acelaşi timp. Până atunci însă, ne-am propus să dăm o mână de ajutor colegilor noştri din Ministerul Sănătăţii şi am incercat să formulăm o listă de activităţi care, în viziunea noastră, sunt necesare a fi implementate cât mai curând posibil. Noi clasificăm aceste măsuri ca fiind nişte măsuri anti-criză imediate. Pe parcurs cred că vom discuta şi despre acele activităţi de durată medie şi lungă.

POLITICI ŞI STRATEGII

1. Revigorarea Consiliului Sectorial de Sănătate în Domeniul Asistenţei Externe cu scop de mobilizare în continuare a fondurilor externe de investiţii în sănătate. Acest consiliu a fost creat cu scop de facilitare a comunicării şi participării tuturor părţilor interesate în procesul de luare a deciziilor privind programarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei externe acordate de partenerii externi de dezvoltare în Sectorul Sănătăţii al Republicii Moldova.

2. Promovarea în continuare a măsurilor stipulate în Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021 şi Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate în perioada 2008-2017. Aceste două documente stau la baza Programului de Suport al Politicilor Sectoriale Pentru Sectorul Sănătăţii oferit de Uniunea Europeană în valoare de aproximativ 45Mln Euro, au fost elaborate cu participarea asociaţiilor profesioniste, sectorului neguvernamental şi aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

3. Elucidarea adevărului asupra evenimentelor din 7 aprilie 2009 cu privire la activitatea serviciilor de medicină legală, morfo-patologie precum şi actul de expertiză medicală în general. Analiza situaţiei în vederea creării unui sistem mai larg de evaluare a calităţii actului medical independent şi apolitic cu referire la expertiza medicală, validarea cazurilor tratate în cadrul asigurărilor medicale obligatorii, licenţierea practicilor medicale, acreditarea instituţiilor etc.

4. Elaborarea cadrului juridic pentru dezvoltarea practicilor private de asistenţă medicală de alternativă şi promovarea contractării directe a lor de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Aceste măsuri, împreună cu diversificarea pieţii de asigurări medicale prin stimularea asigurărilor facultative ar favoriza stimularea competiţiei libere şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

5. Eradicarea plăţilor neoficiale pentru servicii de sănătate şi corupţiei prin introducerea practicilor manageriale moderne la nivel de fiecare instituţie medicală. În acest scop este nevoie de elaborarea unor strategii clare pentru reforme manageriale cost-eficiente imediate în interiorul instituţiilor medicale, inclusiv promovarea cadrelor manageriale instruite. Se va pregăti terenul pentru introducerea co-plăţilor ca formă de diminuare a plăţilor neformale, corupţiei în sistem dar şi pentru promovarea utilizării raţionale a serviciilor medicale. Se vor implementa mecanisme transparente de achiziţionare a medicamentelor şi echipamentelor în cadrul sistemului sănătăţii, inclusiv Internet.

6. Stabilirea gradului de descentralizare a serviciilor în domeniul sănătăţii. În acest scop se va analiza situaţia în domeniul descentralizării, se vor stabili direcţiile prioritare de descentralizare şi se vor face propuneri de ajustare a cadrului juridic la necesitate.

PROGRAME DE IMPACT MAJOR ŞI ASIGURĂRI MEDICALE

7. Protejarea programelor cheie de sănătate publică în privinţa reducerilor bugetare. Acestea includ următoarele programe: (1) programele de imunizări, inclusiv activităţile de control a gripei AH1N1; (2) aprovizionarea cu insulină în cadrul programului MoldDiab, (3) programul de control al tuberculozei (inclusiv oferirea serviciilor medicale gratuite persoanelor neasigurate) şi programul de profilaxie şi control HIV/SIDA. În Republica Moldova, o parte de cheltuieli sunt acoperite de către Fondul Global dar aceasta este condiţionată prin păstrarea şi creşterea contribuţiei statului.

8. Crearea unităţii de coordonare a Programului Naţional HIV/SIDA cu scop de deblocare a semnării acordului dintre Republica Moldova şi Fondul Global de Combatere HIV/SIDA, Malarie si Tuberculozei cu privire la acordarea RM a unui grant în valoare de aproximativ 15Mln Euro care trebuie să înceapă pe data de 1 ianuarie 2010 (Proiect HIV/SIDA Runda 8 a Fondului Global).

9. Sporirea acoperirii cu asigurări medicale pentru persoanele neasigurate, precum şi ameliorarea procesului de selectare a grupurilor-ţintă pentru acoperire din transferurile din buget. Asigurarea acoperirii din bugetul de stat a grupurilor de populaţie care la moment sunt beneficiari de ajutor social. Introducerea stimulilor pentru persoanele asigurate pentru reducerea comportamentelor riscante prin oferirea programelor subsidate de promovare a sănătăţii şi a stimulilor financiari pentru angajatori.

10. Implementarea largă a mecanismelor de motivare a lucrătorilor medicali în baza indicatorilor de calitate. În acest scop se vor introduce mecanisme de plată bazate pe performanţă cu stabilirea seturilor standarde de indicatori de calitate/performanţă pentru prestatorii de servicii medicale. Aceasta va contribui la stimularea activităţilor de prevenire, îngrijire şi suport din partea prestatorilor de servicii medicale.

11. Îmbunătăţirea managementului resurselor umane prin dezvoltarea mecanismelor de planificare a personalului medical care să corespundă necesităţilor curente şi viitoare ale sistemului de sănătate. Se va face analiza situaţiei existente cu privire la resursele umane din domeniul sănătăţii cu elaborarea strategiilor de menţinere a gradului necesar de competenţă, cu re-organizarea sistemelor postuniversitare de instruire continuă şi pregătire practică.

MEDICINA PRIMARĂ ŞI SPITALICEASCĂ

12. Optimizarea serviciului de asistenţă medicală primară prin mărirea numărului populaţiei deservite de un medic de familie de la 1500 de persoane la 2000. Aceasta va contribui imediat la o soluţionare parţială a problemei deficitului medicilor de familie în zonele rurale. Ajustarea numărului de asistente medicale ce lucrează împreună cu medicul de familie în zonele rurale de la 3 la 2 şi delegarea unor funcţii ale medicului către asistente medicale bine instruite, optimizarea personalului ne-medical. Astfel, se poate obţine o re-distribuire a fondurilor de salarii suplimentară.

13. Promovarea autonomizării largi a instituţiilor de asistenţă medicală primară în special în zonele rurale cu contractarea lor directă de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi revizuirea restricţiilor privind utilizarea resurselor financiare. Aceste măsuri vor soluţiona problemele de lipsă a cadrelor medicale în localităţile rurale şi vor aduce puţinele resurse financiare direct în satele Moldovei. Plata bazată pe numărul pacienţilor înscrişi la medicul de familie va stimula medicul de familie să înroleze un număr mai mare de pacienţi în programul de asigurări, prin aceasta mărind numărul persoanelor asigurate în Republica Moldova şi va stimula creşterea calităţii prestării serviciilor.

14. Elaborarea unui plan de optimizare şi raţionalizare a instituţiilor spitaliceşti amplasate în mun. Chisinău în vederea ridicării accesului la serviciile de calitate de staţionar cu crearea centrelor de excelenţă. Stabilirea relaţiilor dintre instituţiile mono- şi poliprofil, municipale, republicane şi departamentale inclusiv reducerea numărului de spitale.

15. Definitivarea planului general de dezvoltare a spitalelor orientat spre creşterea calităţii, eficienţei şi reducerea dublărilor în cadrul sistemului de asistenţă medicală spitalicească, inclusiv creşterea satisfacţiei populaţiei faţă de serviciile medicale. Definirea conceptului de regionalizare în domeniul sănătăţii cu fortificarea spitalelor regionale în acordarea serviciilor specializate.